CODUL BIBLIC

(În calitate de vizitator al acestui blog,

 ați citit și sunteți de acord cu politica de confidențialitate)

 

CHIVOTUL LEGII ŞI "POARTA SĂRUTULUI"

    • Atât în cartea "Brâncuşi, enigma. Taina lumii şi secretul vieţii", de Pavel Floresco, precum şi pe scurt în paginile revistei "Brâncuşi" nr. 2/februarie 2014,  respectiv în volumul "Brâncuşi", "Număr aniversar cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi", sub titlul "Scenariu de cod biblic: replica brâncuşiană a chivotului", semnat de asemenea Pavel Floresco, se poate citi cum "Poarta Sărutului" conţine cel puţin două elemente grafice şi unul structural, prin care Brâncuşi ar fi criptat una dintre cele mai importante semnificaţii ale acestei opere, cu profunde implicaţii asupra întregului monument al eroilor de la Târgu-Jiu.
    • Celebra ladă de zestre a sculptorului adăposteşte discret o replică a chivotului legii, artefact denumit şi arca mărturiei, respectiv chivotul legământului, cunoscuta relicvă sacră întru cinstirea căreia a fost ridicat vestitul templu de la Ierusalim.
    • Graţie evidentelor corespondenţe de natură numerologică (dar nu numai) dintre anumite opere brâncuşiene şi cartea sfântă, abordarea biblică ("Poarta Sărutului" –  chivotul legii) este aceeaşi care deschide calea către alte asocieri inedite: "Masa Tăcerii" – masa pâinilor punerii înainte, "Aleea Scaunelor" – latura estică a pânzelor curţii cortului ispăşirii; cele două bănci – cele două perdele; "Coloana fără Sfârșit" – slava lui Dumnezeu.

I. REPLICA BRÂNCUŞIANĂ A CHIVOTULUI

(REZUMAT)

    Încă de la început, se impune a aminti că, dincolo de orice interpretări neargumentate, decorate cu metafore, alegorii sau hiperbole nelalocul lor, există atitudini opuse unor traduceri sursiere şi transcrieri biblico-religioase ale artei brâncuşiene.

    Uneori, au fost limitate exagerările cu interpretările în tentă religioasă, deoarece "Brâncuşi nu ilustra «vizual» o dogmatică; arta lui nu este deci teologie vizualizată [...]"*1. Alteori, s-a ajuns la exprimări dure, precum "manie sursologică"*2 sau "biografism"*3 etc.

    Motivantă este, însă, convingerea lui Dan Grigorescu, potrivit căruia "O cercetare stăruitoare va trebui să urmărească în viitor și prezența ideilor ce vin din semnificațiile unei ortodoxii în care s-a format însuși spiritul său"*4 (adică al lui Brâncuși)

I.1 ZODIA CRUCII ȘI INSPIRAȚIA BIBLICĂ

   

    Până la a stabili posibile elemente comune între două puncte de pe glob precum Târgu-Jiu şi Ierusalim, trebuie mai întâi relevat dacă "Biblia" a reprezentat sau nu un instrument de lucru brâncuşian. Respectiva carte i-a fost chiar foarte apropiată artistului, în acest sens fiind mai mult decât cunoscute diverse opinii de sorginte bibliografică, exprimate de-a lungul timpului de către Nina Stănculescu, Barbu Brezianu, Sorin Lory Buliga, Mihai Stârcea-Crăciun, Calinic Argatu şi alţii.

    Există cel puţin două exemple mai mult decât edificatoare.

    Lucian Gruia: "Categoric, modelul biblic este cel uzitat de sculptor pentru crearea universului său artistic exemplar"*5.

    Militza Petraşcu (prin ale sale "Amintiri despre Brâncuşi"): "Tot sus se aflau şi cărţile lui preferate: Biblia, Dante, Boccaccio, precum şi uneltele şi materialele fotografice"*6.

I.2 ARCA MĂRTURIEI

    Potrivit crezului său artistic, marele artist s-ar fi folosit ermetic de câteva simboluri biblice, din nevoia de a-şi exprima estetic crezul în sacralitatea primordială a meleagurilor dintre Carpaţi şi Dunăre, pe care, printr-o axă imaginară, le-a legat de locurile sfinte.

    Arhitrava portalului de la Tg. Jiu, despre care ştim că a fost îndreptăţit asemuită unei lăzi de zestre româneşti, poate fi considerată, în egală măsură, o reprezentare ermetizată a biblicului chivot al legii, cunoscut şi sub denumirile de arca mărturiei, respectiv chivotul legământului, păstrat vreme îndelungată la Ierusalim, artefact astăzi considerat dispărut.

Schiţa are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului cod

şi astfel opera din centrul imaginii nu se constituie în copie

neautorizată a celei originale, semnate Brâncuşi

    "Poarta Sărutului" are în comun cu sacrul sarcofag câteva repere fundamentale. Concret, elementele de simbolistică biblică, referitoare la relicva sfântă, pe care sculptorul le-ar fi integrat criptic operei sale, ar fi următoarele:

    – heruvimii de pe capacul ispăşirii ("18. Să faci doi heruvimi de aur, să-i faci de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii; 19. să faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celalt capăt; să faci heruvimii aceştia ieşind din capacul ispăşirii la cele două capete ale lui." – "Vechiul Testament", "Exodul", capitolul 25), reprezentaţi cifrat de Brâncuşi prin cel puţin două elemente specifice ale acestora precum numărul care îi defineşte, respectiv ochii multipli;

     – tablele legii cu cele zece porunci ("9. În chivot nu erau decît cele două table de piatră, pe cari le-a pus Moise în el, cînd a făcut Domnul legămînt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din ţara Egiptului."      – "Vechiul Testament", "Cartea întîia a împăraţilor", capitolul 8), regăsite în formatul identic (dreptunghiuri verticale cu laturile superioare rotunjite) al gambelor îndrăgostiţilor de pe arhitravă;

    –  laţimea "Porţii Sărutului", care corespunde (retroversat criptic) lungimii Chivotului, prin convertirea metrică a unităţii arhaice de măsură, cotul.

***

    Argumentele de rigoare se află în cartea "Brâncuşi, enigma. Taina lumii şi secretul vieţii", precum și în publicațiile de mai jos:

Studiul "Scenariu de cod biblic: replica brâncuşiană a chivotului"

a fost publicat integral în ediţia nr. 2 din februarie 2014 a revistei de cultură "Brâncuşi",

care poate fi citită gratuit pe site-ul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi" Târgu-Jiu

 

Același studiu a fost republicat în volumul "Brâncuși",

"Număr aniversar cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi";

volumul respectiv poate fi accesat gratuit pe site-ul Centrului de Cercetare, Documentare

şi Promovare "Constantin Brâncuşi" Târgu-Jiu 

    Această decriptare se vrea a fi scutită de interpretări metaforice sau neargumentate, iar detaliile se regăsesc în cartea "Brâncuşi, enigma. Taina lumii şi secretul vieţii", de Pavel Floresco.

    De precizat că o astfel de abordare, fie ea şi argumentată, este plauzibilă doar dacă simbolurile respective sunt luate în considerare împreună, nu izolate, nicidecum scoase din context, mai ales că ele ar exista pe una şi aceeaşi operă de artă.

II. CORTUL ISPĂŞIRII

    Graţie evidentelor corespondenţe dintre anumite opere brâncuşiene şi cartea sfântă, abordarea biblică ("Poarta Sărutului" – chivotul legii) este aceeaşi care deschide calea către alte asocieri inedite, însă de această dată doar de natură numerologică:

• "Masa Tăcerii" – masa pâinilor punerii înainte;

• "Aleea Scaunelor" – latura estică a pânzelor curţii cortului ispăşirii;

• cele două bănci – cele două perdele.

    Finalmente, "Coloana fără Sfârşit" ar fi materializarea artistică a slavei lui Dumnezeu.

***

    Referitor la prima situaţie, devine plauzibilă o eventuală explicaţie a grupării iniţiale a celor 12 scaune dimprejurul "Mesei Tăcerii" în şase perechi de două câte două, posibilă expresie de retroversie ermetică a modului cum cele 12 pâini erau aşezate pe masa cortului ispăşirii sau, ulterior, din Templul Sfânt pe două rânduri, în perechi de câte şase: "5. Să iei floare de făină , şi să  faci din ea douăsprezece turte; [...]. 6. Să le pui în două  şiruri, cîte şase în fiecare şir [...]" ("Vechiul Testament", "Leviticul", 24, "Pînile pentru punerea înainte").

    Vechea poveste a perechilor de scaune dimprejurul "Mesei..." este foarte cunoscută şi în mod normal nu ar mai trebui dezvoltată nici măcar argumentativ.

    Serge Fauchereau scrie cum "Martorii au relatat că Brâncuşi, la început, le-a apropiat două câte două, ceea ce amintea de cuplurile «Porţii Sărutului», dar stânjenea evocarea timpului pe care o implică echidistanţa lor"*7.

    V.G. Paleolog se referă, de asemenea, la "[...] cele 12 scaune din jurul ei care au fost mişcate de la locul lor iniţial din 1938, comparaţia fotografică a epocilor arătând că distanţele dintre masă şi scaune, precum şi aceea dintre ele (aceasta necesar intervenind) au fost schimbate, - precum şi înşiruirea lor care nu mai e împerecheată două cîte două, cum arătau în 1938 [...]"*8.

    Fără vreo legătură directă cu sculptorul nostru, teologii au efectuat, la rândul lor, pe calea semnificaţiei pâinii sacre, diverse corelaţii între masa de la cina cea de taină şi masa pâinilor punerii înainte, iar, în acelaşi spirit şi ca potenţial argument pentru asocierile Brâncuşi – masă – pâine, poate fi redată o confesiune în dodii a marelui artist, ce poate fi regăsită in paginile cărţii "De vorbă cu Brâncuşi" a lui Tretie Paleolog: "Iată pentru ce masa mea e o masă de taină. [...] Astfel, oricine va porni de la ea sa-şi amintească de pâinea ce-a primit-o de la părinţi şi de pâinea pe care el e dator s-o frământe"*9.

    Merită a fi redat aici şi un pasaj din cartea "Dincolo de Brâncuşi" a lui Horia Muntenuş, la fel de elocvent, prin care ni se reaminteşte că "În paraclisul Maicii Domnului, Fecioara Maria este numită «masa cea însufleţită», iar în Acatistul Bunei Vestiri «masa cea însufleţită întru care a încăput pâinea vieţii» [...]"*10.

***

    Pentru argumentarea asocierii interpretative "Aleea Scaunelor" – latura estică a pânzelor curţii cortului ispăşirii (ansamblul de la Tg. Jiu e şi el orientat est – vest), se impune a evidenţia tot numerologic similitudinile respectivelor pânze cu cele 30 de scaune, amplasate pe două coloane/aripi/șiruri de 15 exemplare, trei câte trei.

     În Vechiul Testament, "Exodul", cap. 27, "Curtea cortului", există indicaţiile: "14. să mai fie cincisprezece coţi de pînză pentru o aripă, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor,/15. şi cincisprezece coţi de pînză pentru a doua aripă, cu trei stîlpi şi cele trei picioare ale lor".

    Deşi evidentă, o descriere clară a aleii se regăseşte, de exemplu, in cartea "Brâncuşi. Orizonturi critice" a lui Zenovie Cârlugea, atunci când acesta se referă la eseurile semnate Matei Stârcea-Crăciun, pline de interpretări biblice: "În cazul Ansamblului, aleea dintre Masă şi Portal se compune din treizeci de scaune de piatră, dispuse pe două şiruri, în grupe de câte trei [...]"*11.

***

    Numărul celor două bănci aşezate de-o parte şi de alta a "Porţii Sărutului" poate fi şi el preluat chiar din aceeaşi secţiune a Bibliei, unde sunt descrise acele perdele, care şi ele se aflau, la rândul lor, înaintea chivotului precum cele două bănci se află înaintea "Porții..." (posibilă replică a aceluiași chivot): "33. Să atârni perdeaua de copci, şi în dosul perdelei să vîri chivotul mărturiei [...]"/36. La intrarea cortului să mai faci o perdea [...]" ("Exodul", cap. 26, "Cele două perdele").

***

    De notat că, în cazul corelaţiei "Coloana..." – slava, argumentaţia biblică aparţine aici altor cercetători.

    Constantin Noica: "Măreţia omului e Cuvîntul de după faptă. Iar simbolic, momentul acesta de-al patrulea este întotdeauna stîlpul, coloana. Într-un stîlp de nor sau ca un stîlp de foc urcă Domnul, şi coboară spre Moise, în Deutenorom. Ca un stîlp se înalţă gîndul lui Brâncuşi. Un stîlp şi o coloană sînt evocările şi aspiraţiile omului"*12.

    Sorin Lory Buliga: "Dar Domnul mergea înaintea lor [...]: ziua în stâlp de nor, arătându-le calea, iar noaptea în stâlp de foc, luminându-le ca să poată merge şi ziua şi noaptea" (Ieşirea, 13, 21)"*13.

II.1. VECHIUL ŞI NOUL TESTAMENT

    Toate cele anterior afirmate se constituie în sfera de interpretare biblică pe linia Vechiului Testament a operelor brâncuşiene de la Târgu-Jiu ("Masa Tăcerii" – masa pâinilor punerii înainte;  "Aleea Scaunelor" – latura estică a pânzelor curții cortului ispășirii, "Poarta Sărutului" – chivotul legii; "Coloana fără Sfârșit" – slava lui Dumnezeu; întreg Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" – templul Ierusalimului) şi nu exclud, ci completează semnificaţiile potrivite Noului Testament, acestea din urmă deja fiind observate adesea de către mulţi cercetători ("Masa Tăcerii", denumită uneori şi "Masa Apostolilor" – cina cea de taină; "Aleea..." cu cele 30 de scaune – cei 30 de ani de viaţă ai lui Iisus Hristos; "Poarta Sărutului" – sfântul mormânt, ale cărui 40 de ideograme îl simbolizează  pe Mântuitor, cea de-a patruzecea spiţă a lui Adam; "Coloana..." – înălţarea).

    De notat că interpretarea pe linia Vechiului Testament a ansamblului din Gorj a fost preferată chiar de Constantin Noica: "Dar la scara noastră istorică, descălecările şi-au prelungit unda peste veacuri, iar la scara lor cea mare cele cinci cărţi ale lui Moise abia au deschis povestea lumii. Structura oricărei legende trebuie să fie deschisă. Spune şi aceasta, structura în piatră şi metal a lui Brâncuşi? O spune"*14.

    Este aproape inutil de reamintit predilecţia lui Brâncuşi pentru episodul lui Moise din cartea sfântă, ştiut fiind faptul că "Mesele de lucru din atelier, ca şi unele postamente – Leda, Foca, Peştele, Noul născut – au fost cioplite din resturile unui «grup colosal, cu subiect biblic», intitulat Trecerea Mării Roşii distrusă de artist [...]"*15.

    Nu în ultimul rând, trebuie explicat că simbolurile episodului biblic al lui Moise, în general, referitor la amenajarea cortului ispăşirii, în particular, nu contravin ideii de templu, dat fiind faptul că, pe de o parte, Brâncuşi a realizat ansamblul de la Târgu-Jiu din materiale dure, specifice acestui tip de construcţie, iar, pe de altă parte, cele mai importante artefacte şi relicve sacre ale cortului ispăşirii au fost preluate, respectiv aşezate ulterior în sfântul edificiu din Ierusalim.

Pavel FLORESCO

    P.S. (03.07.2015)

    Formatul editorial al acestui studiu deja a văzut lumina tiparului în ediţia nr. 18/2014 a revistei de cultură "Confesiuni" (suplimentul "Brâncuşi al acesteia), sub titlul "Scenariu de cod biblic (II): cortul brâncuşian al ispăşirii"; revista amintită poate fi lecturată gratuit pe site-ul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi" Târgu-Jiu.

    Cu prilejul "Colocviilor Brâncuşi", desfăşurate la Târgu-Jiu în zilele de 21, respectiv 22 februarie 2015, organizate de către Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi", lui Pavel Floresco i-a fost conferit titlul onorific de AMBASADOR AL LUI BRÂNCUŞI, cu menţiunea "Pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării ştiinţifice a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi".

     Note   

    *1 Sorin Lory BULIGA, "Spirit" şi "materie" în viziunea unui artist – filosof: Constantin Brâncuşi, Scrisul Românesc Fundaţia – Editura, Craiova, 2010, p. 382
    *2 Zenovie CÂRLUGEA, Brâncuși. Orizonturi critice, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 144
    *3 Zenovie CÂRLUGEA, op. cit., p. 145
    *4 Zenovie CÂRLUGEA, op. cit., p. 267
    *5 Lucian GRUIA, Brâncuşi, repere si interferenţe, Ed. România Press, Bucureşti, 2001, p. 20
    *6 Militza PETRAȘCU, "Amintiri despre Brâncuşi", în Brâncuşi, Marea operă, antologie şi ediţie, de Vincenzo BIANCHI, Adrian GORUN, Ion DEACONESCU, Costin CREȚU, Constantin BARBU, Ed. Spectre, Paris, 2011, p. 766
    *7 Serge FAUCHEREAU, Pe urmele lui Brâncuşi, Ed. Univers Enciclopedic,Bucureşti, 1996, p. 126
    *8 V.G. PALEOLOG, "Respectul întregului în opera lui Brâncuşi", în Omagiu lui Brâncuşi, volum editat de revista Tribuna, Sibiu, 1976, p. 229
    *9 Tretie PALEOLOG, De vorbă cu Brâncuşi, Ed. Sport - Turism, Bucureşti, 1976, p. 38
    *10 Horia MUNTENUŞ, Dincolo de Brâncuşi, Ed. Limes, Cluj Napoca, 2002, pp. 21 – 22
    *11 Zenovie CÂRLUGEA, op. cit., p. 386
    *12 Constantin NOICA, Rostirea filozofică românească, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970, p. 94
    *13 Sorin Lory BULIGA, op. cit, p. 236
    *14 Constantin NOICA, op. cit., p.94
    *15 Barbu BREZIANU, Brâncuşi în România, Ed. BIC ALL, Timişoara, 1998, p.170
    -------------------
    Anumite paragrafe ale acestui referat au fost prezentate şi în cadrul Simpozionului "Brâncuşi – geniu tutelar al artei moderne", desfăşurat pe 16 martie 2014, cu prilejul ediţiei a doua a manifestării comemorative "Zilele Brâncuşi la Craiova"