(În calitate de vizitator al acestui blog,
ați citit și sunteți de acord cu politica de confidențialitate)
Studiul "Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi", de Adrian Gheorghiu, este foarte cunoscut nu neapărat doar printre cercetători şi în mod normal nu ar mai necesita vreo prezentare, putând fi regăsit în cartea "Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură" din 1991 a autorului amintit, precum şi în antologii mai vechi precum "Carte de inimă pentru Brâncuşi" (1976) – selecţia textelor şi bibliografia de Nina Stănculescu, respectiv "Colocviul Brâncuşi (13 – 15 octombrie 1967)".
În lucrarea respectivă apar sub formă geometrizată, cu comentariile şi explicaţiile de rigoare, diverse schiţe ale mai multor opere brâncuşiene, printre care "Rugăciunea", "Portretul d-rei Pogany", "Sărutul", iar printre planşele de la finalul cărţii din 1991 se regăsesc "Măiastra", "Adam şí Eva", "Miracolul" sau "Peştele". Nu lipsesc, desigur, îndrăgitele opere ale ansamblului din reşedinţa judeţului Gorj.
Aflăm, spre exemplu, că "Poarta sărutului de la Tîrgu-Jiu admite în elevaţia faţadei mai multe trasee geometrice care par să explice şi complexitatea de concepţie şi vibraţia spaţială incluse în simplitatea structurală şi ornamentală a monumentului"1.
Acest studiu a fost publicat și în revista "Confesiuni" (nr. 35/iulie 2016, pag. 27 - 28),
editată de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare
"Constantin Brâncuși" Târgu-Jiu
Afirmaţia citată este argumentată cu ajutorul a trei trasee geometrice, unul "[...] ce se constituie din două pătrate [...] care acoperă cu o foarte uşoară depăşire laterală cei doi stâlpi şi golul intermediar [...]"2, altul compus din două dreptunghiuri ce includ nu doar pilonii, ci şi suprafaţa de "[...] până sub bandoul cornişei [...]"3, respectiv încă unul, pentagonal, considerat ca fiind de reunire a elementelor structurale şi ornamentale.
Admiţând limitele geometrizării ca instrument de cercetare a sistemelor de gândire şi operare ale artistilor plastici, Adrian Gheorghiu lansează, totuşi, la un moment dat următoarea provocare: "Ca metodă de lucru, desigur, s-ar putea face o serie de măsurători şi apoi s-ar putea căuta acele rapoarte – între trei puncte colineare, între laturile unui triunghi, dreptunghi etc. – care s-ar apropia mai mult de numărul Φ (utilizând la urma urmei şi şirul lui Fibonacci)"4.
***
După cum este cunoscut, seria sau secvenţa Fibonacci reprezintă în matematică expresia faptului că fiecare număr al acesteia este suma celor două (numere) anterioare, rezultând şirul 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 ş.a.m.d.
Transpusă geometric prin intermediul unor figuri (pătrate, dreptunghiuri, triunghiuri) alăturate, ale căror suprafeţe comportă aceeaşi regulă (fiecare însumează suprafeţele celor două anterioare) seria respectivă a permis trasarea unei linii în spirală, de unde şi denumirea alternativă a acesteia – spirala Fibonacci.
***
Fără vreo pretenţie de completare a studiului citat, ci doar ca posibil răspuns la provocarea arhitectului Adrian Gheorghiu, referitoare la şirul şi implicit spirala Fibonacci, aceasta poate fi trasată cel puţin pe "Poarta Sărutului" şi pe "Masa Tăcerii", după cum se poate observa în figurile următoare.
Fig. 1: arhitrava "Porţii Sărutului" are pe laterale câte patru ideograme, reprezentând tot atâtea cupluri de îndrăgostiţi îmbrăţişaţi ce, luaţi separat, sunt în total opt – număr Fibonacci care, evident, poate fi împărţit în elementele anterioare lui, din seria omonimă, adică 1, 2, 3, respectiv 5; cu ajutorul unei linii ajutătoare, suprafeţele braţelor îndrăgostiţilor din ideograma a treia (de la stânga la dreapta privitorului) pot fi egal împărţite, astfel încât suma laturilor inferioare ale acestor suprafeţe (1, respectiv tot 1 din imagine) să fie egală cu latura inferioară a suprafeţei marcate cu nr. 2 pe ideograma următoare şi aşa mai departe, proporţional crescător în sens invers
***
Fig. 2: dat fiind faptul că stâlpii sunt uşor sesizabil mai înguşti decât arhitrava, se naşte suspiciunea că fig. 1 este parţial eronată, dar spirala Fibonacci poate fi reconfigurată şi chiar multiplicată pe întreg lintoul
***
Greșit/corect
Fig. 3: în funcţie de cele 12 scaune ale ei, "Masa Tăcerii" poate fi şi ea împărţită în tot atâtea suprafeţe egale, a căror sumă urmează proporţional primele numere Fibonacci, permiţând trasarea ca atare a unei spirale
***
Predilecţia lui Brâncuşi către spirale poate fi găsită în propriile maxime şi cugetări sau aforisme: "Curgerea vremii se desfăşoară [...] ca o spirală în jurul unui nucleu etern [...]"5.
Altădată, artistul ar fi afirmat că "La vie este telle une spirale. Je ne sais pas où elle mène. Mais nous devons emprunter la direction qu'on croit juste"6.
Sunt aproape inutil de reamintit, în acelaşi context, portretul simbolic sub formă de spirală realizat scriitorului irlandez James Joyce sau faptul că sculptorul este şi autorul unei schiţe intitulate "Cercles, spirale et pyramides fatales"7.
Se mai ştie foarte bine că un şurub de teasc din atelierul parizian i-a oferit maestrului ideea însăşi a "Coloanei fără sfârşit", operă gândită iniţial ca spiraliformă, după cum a fost schiţată chiar de Brâncuşi pe o fotografie a pieţei fânului Tg. Jiu – locul amplasării monumentului.
Pe mai multe opere pot fi uşor ghicite elipse, bucle, spire, unele evidente, altele nu, printre exemplele cele mai edificatoare fiind "Pasăre în spaţiu", vestite ovoide precum "Începutul Lumii", "Primul ţipăt" sau lucrări ovoidale ca "Domnişoara Pogany"ori "Măiastra"; sugestiv în acest sens este faptul că Muzeul Guggenheim şi Fundaţia Beyeler au organizat între 2011 şi 2012 o expoziţie în care diverse sculpturi brâncuşiene au talonat lucrări de Richard Serra, artist american ale cărui piese au denumiri precum "Spirala timpului" sau "Elipsa", iar, la fel de interesant, designer-ul Alexander Lamont are şi el o creaţie intitulată "Brancusi Spiral".
***
Fig. 4: spirale evidente pe "Domişoara Pogany"
***
Fig. 5: bucla trasată întrerupt pe proiecţia plană a "Măiastrei" lasă impresia unei secţionări a operei lui Brâncuşi, ceea ce nu este deloc valabil din punct de vedere spaţial, deoarece e mai degrabă vorba despre o tangentă, linia evidenţiată trecând prin apropierea gâtului păsării reprezentate
***
Fig. 6: "Princesse X" cu ale sale curbe răsucite ar putea întregi o listă edificatoare, pe care îşi mai au locul în egală măsură împletiturile uşor regulate ale şuviţelor de păr din "Portrait de femme aux cheveux noués" sau "Femme se peignant, aux tresses stylisées", care chiar seamănă izbitor cu o cochilie de melc, în vreme ce frunzele spiralate de pe soclul unei "Danaide" – "Tête de jeune femme sur socle à motif floral roumain" exprimă fără dubii originea ancestrală a respectivului simbol
***
Fig. 7: "Cap de fată" pe soclu cu motive spiraliforme
***
Biografic, sub semnătura Anais Nersesian, a mai fost imortalizat un episod la fel de semnificativ, anume acela când Brâncuşi şi-a confecţionat singur şase zaruri stranii din marmură, de străveche sorginte armeană/zoroastriană, personalizate cu diverse însemne în loc de puncte, iar "Unul dintre semnele de pe zaruri era spirala, simbolul bucuriei"8.
Petre Pandrea ne-a mai asigurat, nu în ultimul rând, ba dimpotrivă, că "[...] Brâncuşi credea în "eterna reîntoarcere", zugrăvită sub formă de spirală"9.
Fără pretenţia unei concluzii, am putea afirma că, dată fiind des întâlnita prezenţă a spiralei în natură, la oameni, plante şi animale (pavilionul urechii umane, cochiliile melcilor, vârtejurile de apă şi aer etc.), străvechiul simbol ar reprezenta la Brâncuşi, ca şi la Fibonacci, o amprentă sacră sau urmă divină de geometrizare a Creaţiei şi implicit o posibilă dovadă a existenţei lui Dumnezeu, dar, ca de fiecare dată, interpretările de acest fel rămân riscante şi se impune a fi tratate cu precauţie.
Pavel FLORESCO
P.S.Schiţele ataşate au un rol didactic, de simulare a unor posibile principii artistice şi nu-şi propun să reproducă operele originale.
Note
1 Adrian GHEORGHIU, Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi, în Carte de inimă pentru Brâncuşi, selecţia textelor şi bibliografia de Nina Stănculescu, Ed. Albatros, Bucureşti, 1976, p. 166
2 Adrian GHEORGHIU, op. cit., p. 167
3 Adrian GHEORGHIU, op. cit., p. 167
4 Adrian GHEORGHIU, Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi, în Colocviul Brâncuşi (13–15 octombrie 1967), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p.160
5 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a = Ainsi parlait = Thus spoke Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 224
6 Constantin ZĂRNESCU, Ştefan STĂICULESCU, Brâncuşi, cioplitorul în duh, Ed. Sagittarius, Iaşi, 2001, p. 93
7 Vincenzo BIANCHI, Adrian GORUN, Ion DEACONESCU, Costin CREȚU, Constantin BARBU, Brâncuşi, Marea operă, antologie şi ediţie, Ed. Spectre, Paris, 2011, p. 238
8 Anais NERSESIAN, V.G. Paleolog despre Macedonski şi Brâncuşi (Un motiv de inspiraţie armenească în creaţia lui Brâncuşi), în Memorialul Brâncuşi. Paşi pe nisipul eternităţii sau Cazna legământului cu demiurgul: Antologie, documente, scrisori, ediţie îngrijită de Ilarie Hinoveanu, Ed. Alma, Ed. Literatorul, Craiova, 2001, p. 100
9 Petre PANDREA, Brâncuşi: Amintiri şi exegeze, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976, p. 196
Legături externe
http://www.guggenheim.org/new-york/exhibitions/past/exhibit/4266
http://alexanderlamont.com/#product-EN-104-Brancusi_Spiral
---------------------------
*Titlul prezentului studiu îl preia parţial pe cel semnat de către arhitectul Adrian Gheorghiu, la care doar face trimitere, fără intenţia unei continuări sau completări a acestuia.
2 Adrian GHEORGHIU, op. cit., p. 167
3 Adrian GHEORGHIU, op. cit., p. 167
4 Adrian GHEORGHIU, Proporţii şi trasee geometrice în sculptura lui Brâncuşi, în Colocviul Brâncuşi (13–15 octombrie 1967), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p.160
5 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a = Ainsi parlait = Thus spoke Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 224
6 Constantin ZĂRNESCU, Ştefan STĂICULESCU, Brâncuşi, cioplitorul în duh, Ed. Sagittarius, Iaşi, 2001, p. 93
7 Vincenzo BIANCHI, Adrian GORUN, Ion DEACONESCU, Costin CREȚU, Constantin BARBU, Brâncuşi, Marea operă, antologie şi ediţie, Ed. Spectre, Paris, 2011, p. 238
8 Anais NERSESIAN, V.G. Paleolog despre Macedonski şi Brâncuşi (Un motiv de inspiraţie armenească în creaţia lui Brâncuşi), în Memorialul Brâncuşi. Paşi pe nisipul eternităţii sau Cazna legământului cu demiurgul: Antologie, documente, scrisori, ediţie îngrijită de Ilarie Hinoveanu, Ed. Alma, Ed. Literatorul, Craiova, 2001, p. 100
9 Petre PANDREA, Brâncuşi: Amintiri şi exegeze, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976, p. 196
Legături externe
http://www.guggenheim.org/new-york/exhibitions/past/exhibit/4266
http://alexanderlamont.com/#product-EN-104-Brancusi_Spiral
---------------------------
*Titlul prezentului studiu îl preia parţial pe cel semnat de către arhitectul Adrian Gheorghiu, la care doar face trimitere, fără intenţia unei continuări sau completări a acestuia.
***
Pe acest blog mai puteți citi multe studii privind codul sculptorului Brâncuși, prin click pe legăturile de mai jos:
(CHIVOTUL LEGII ŞI "POARTA SĂRUTULUI")
***
(SOLUŢII PENTRU IDEOGRAMELE ARTISTULUI)
***
(CHEIA DESENULUI SIMBOLIC PENTRU SCRIITORUL IRLANDEZ)
***
(CRIPTUL SCHIŢEI "CINQ FLEURS")
***
(CIFRUL SCHIŢEI "CERCLES, SPIRALE ET PYRAMIDES FATALES")
***
(SOLUŢIA PENTRU CELEBRUL DESEN RTQM)
***
(CODUL METODEI COMBINATORII)
***
(HARTA SECRETĂ ŞI COMOARA DACILOR)
