(În calitate de vizitator al acestui blog,
ați citit și sunteți de acord cu politica de confidențialitate)
SOLUŢII PENTRU IDEOGRAMELE ARTISTULUI
Mai multe schiţe şi desene ale lui Constantin Brâncuşi au cam rămas nedescifrate până în zilele noastre, fiind catalogate drept mistere pentru care nu ar exista nicio cale de elucidare, însă, la o privire mai atentă, ele au şanse de rezolvare, iar posibila soluţie a acestora – argumentată bibliografic – este cu atât mai credibilă, cu cât ea funcţionează, întâmplător sau nu, pe renumite opere ale sculptorului.
MEDALIOANELE SACRE
Ermetismul brâncuşian îşi are un exemplu edificator în desenul cu ideograma sărutului, mărginită vertical de literele "FENI", respectiv "PIJ", despre care există câteva relatări în volumul intitulat "Brâncuşi, Marea operă, antologie şi ediţie", avându-i ca autori pe Vincenzo Bianchi, Adrian Gorun, Ion Deaconescu, Costin Creţu, Constantin Barbu: "Ce dessin miniature associe, au-dessus d'un pendentif en losange, les faces d'un médaillon qui réunit les motifs favoris de Brancusi: la stèle du Baiser, bordée de lettres à la verticale (F/E/N/I/P/I/J?) et un couple d'Oiseaux affrontés – Măiastra –, séparés par une croix"*1.
***
Cel puţin una dintre posibilele soluţii ale respectivului desen ar avea valenţe numerologice, deoarece şapte este suma finală a cifrelor constituente din rezultatul obţinut prin înlocuirea literelor "FENI" cu numerele corespunzătoare potrivit ordinii alfabetului românesc (desigur, versiunea cu diacriticele specifice) şi prin adunarea acestora.
Astfel, majusculele FENI devin 8/7/17/11, care adunate fac 43, iar 4 + 3 = 7; finalul este similar dacă se adună, pur şi simplu, cifrele constituente ale numerelor corespunzătoare alfabetic aceloraşi litere: 8 + 7 + 1 + 7 +1 + 1 = 25, iar 2 + 5 = 7.
Ca o confirmare, metoda poate fi aplicată cu succes şi pentru caracterele PIJ, a căror ordine corespunde în alfabetul românesc numerelor 19, 11, respectiv 13, ce adunate fac 43, iar 4 + 3 = 7; iarăşi, finalul este similar dacă doar se adună cifrele constituente ale numerelor corespunzătoare alfabetic aceloraşi litere, adică 1 + 9 + 1 + 1 + 1 + 3 = 16 şi mai departe 1 + 6 = 7.
Cheia comună a lui şapte pentru toate acestea vine să confirme că ideograma sărutului din centrul desenului este o expresie criptată a numărului de aur – 1,618, ale cărui cifre constituente conduc însumate la final spre des întâlnitul şapte (1 + 6 + 1 + 8 = 16; 1 + 6 = 7 sau 16 + 18 = 34; 3 + 4 = 7).
Aceleaşi calcule sunt reprezentate în figura de mai jos:
Schiţa are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului cod şi astfel medalionul din centrul imaginii nu se constituie în copie neautorizată a celui original, semnat Brâncuşi
Ideograma sărutului mai apare şi într-un alt desen aproape identic, la fel de misterios, tot în format medalion, păstrat în arhivele lui Edith Taylor, descris de Basarab Nicolescu în "Brâncuşi şi Gurdjieff (I)", respectiv Brâncuşi şi Gurdjieff (II)" din revista "Convorbiri Literare" (ediţiile martie, aprilie 2011), unde a şi fost reprodus fidel.
Basarab Nicolescu: "Codul utilizat aminteşte de alte trei coduri rămase indescifrabile: cel al proiectului de medalion din 1923 şi acela al celor două variante din 1929 ale «Simbolului lui Joyce». Dar este vorba despre trei coduri diferite sau de unul şi acelasi cod? Înclinăm spre ultima posibilitate. Brâncuşi nu făcea nimic din întîmplare [...]"*2.
***
Literele verticale sunt acum nu "FENI"/"PIJ", ci "LAEUND" şi "EQLFEP", numai că în tentativa decriptării acestora putem bănui că trebuie utilizat alfabetul francez pentru primul şir, respectiv alfabetul englezesc pentru cel de-al doilea, deoarece rezultatul pe ansamblu este astfel tot şapte.
Schiţa are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului cod şi astfel medalionul din centrul imaginii nu se constituie în copie neautorizată a celui original, semnat Brâncuşi
Conform ordinii alfabetului francez (desigur că versiunea cu diacriticele specifice), "LAEUND" poate fi considerată o criptogramă a lui şapte, deoarece literele enumerate corespund numerelor 22, 1, 9, 33, 24, 8, care adunate fac 97; însumarea acestor ultime două constituente (9 + 7) duce la 16, iar în continuare 1 + 6 = 7; pe altă cale de calcul, suma tuturor cifrelor constituente din aceleaşi numere este 34, iar 3 + 4 = 7.
Prin intermediul alfabetului englezesc, de această dată, "EQLFEP" este o altă criptogramă pentru aceeaşi cifră, şapte: literele enumerate devin 5, 17, 12, 6, 5, 16, care adunate fac 61, iar 6 + 1 = 7; totodată, suma cifrelor constituente ale aceloraşi numere este 34, iar 3 + 4 = 7.
Prezenţa contextuală în acest desen a ideogramei sărutului probează din nou teoria că ea exprimă – potrivit crezului artistic brâncuşian – numărul de aur, ale cărui cifre constituente conduc, însumate, tot spre sacrul şapte, stabilind astfel un echivalent numerologic al probei creaţiei, al dovezii divinităţii: phi = 1,618 = 7 = Dumnezeu.
***
Codul funcţionează identic şi pe alte desene brâncuşiene din diverse colecţii, unde friza sărutului, de fapt ideograma phi, este înşiruită de...şapte, alteori de 16 sau de 18 ori, ceea ce induce aceeaşi teorie sau ecuaţie Brâncuşi: phi = 1,618 = 1 + 6 + 1 + 8 = 16 = 1+ 6 = 7. Sau phi = 1,618 = 16 + 18 = 34 = 3 + 4 = 7.
Schiţa are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului cod şi astfel ideogramele din centrul imaginii nu se constituie în copie neautorizată a celor originale, semnate Brâncuşi
CONFIRMĂRI ÎN PLAN ARTISTIC
Şapte este suma finală a cifrelor constituente din numărul elementelor "Coloanei fără Sfârşit"; opinia unanimă a cercetătorilor este că opera aceasta are 15 elemente (romboedrice) întregi şi încă unul amplasat jumătate jos, jumătate sus, adică un total de 16 (15 + 1/2 + 1/2 = 16), număr format din cifre a căror sumă face şapte (1+6 = 7).
Privită frontal, "Poarta Sărutului" are pe arhitravă ideograme tot în număr de 16, iar rezultatul final este şi în acest caz acelaşi: 1 + 6 = 7.
După cum bine se ştie, "Aleea Scaunelor" e formată din două rânduri a câte 15 piese şi o bancă, adică 16; din nou, 1 + 6 = 7.
Numărul total al scaunelor de pe ambele şiruri ale "Aleii..." este 30, care, adunat cu numărul total al pieselor "Mesei Tăcerii" (o masă şi 12 scaune, adică 13), face 43; 4 + 3 = 7.
Acelaşi este rezultatul la care se ajunge şi prin suma cifrelor constituente din numerele 30 – scaunele de pe alee, 1 – masa, respectiv 12 – scaunele din jurul mesei: 3 + 0 + 1 + 1 + 2 = 7.
Schiţa are un rol didactic, educativ, explicativ, de simulare a presupusului cod şi astfel operele din imagini nu se constituie în copii neautorizate ale celor originale, semnate Brâncuşi
Sensul codurilor descifrate anterior este că respectivul şapte reprezintă cel puţin unul dintre elementele cu valenţă de numitor comun al întregului ansamblu "Calea Eroilor" Târgu-Jiu.
ZARURI PE MASA HAZARDULUI
Se impune a reaminti că abordarea operei brâncuşiene prin derogare de la metoda estetică reprezintă o procedură chiar confirmată, de pildă, de către Petre Pandrea: "Socotim că explicaţia omului şi a operei lui Constantin Brâncuşi pune, din punct de vedere metodologic, o serie de probleme criticului literar şi plastic, pe care acesta nu le poate stăpâni cu metoda estetică"*3.
Cât despre semnificaţiile cifrei şapte, acestea sunt extrem de cunoscute (apare foarte des în Biblie, cel mai cunoscut caz fiind cel al "zilelor" (erelor) în care Dumnezeu a făcut lumea), iar, în legătură cu toate aceste coincidenţe sau forme preconcepute prin care cifra respectivă este prezentă în opera celebrului sculptor, nu pot fi emise judecăţi de valoare, orice concluzie (matematica naturii ar reprezenta proba existenţei divinităţii, sacrul ascunde ecuaţíile genezei etc.) fiind mai mult decât riscantă.
***
Problematica hazardului la Brâncuşi aproape că este subiect închis, intens dezbătut, fără loc de completări.
Există opinii pro şi contra teoriei întâmplării, afirmându-se ba că arta nu poate fi explicată, ba că marele sculptor este un miraj, o minune, o manifestare a providenţei sau că, dimpotrivă, nimic nu este lăsat în voia sorţii la un geniu de asemenea calibru, ceea ce este la fel de plauzibil.
O fascinantă poveste pe tema aceasta poate fi regăsită în cartea "C. Brâncuşi" a lui V. G. Paleolog, care face trimiteri la Goethe ("[...] pietre, plante şi animale s-au format prin nişte fericite aruncări de zaruri ale unui jucător suprem, Dumnezeu".*4), Nietzsche ("[...] Divină este Masa de Joc a Pământului ce se cutremură la noi cuvinte creatoare şi la aruncările de zaruri ale zeilor".*5) sau Mallarmé ("O aruncare de zaruri nu desfiinţează niciodată hazardul"*6).
Dar, dacă totul a fost gândit ("Arta nu este o întâmplare"*7), atunci este posibil să avem, în sfârşit, misterioasa cheie de care vorbea sculptorul sau măcar o parte din aceasta: "Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer"*8.
Pavel FLORESCO
P.S. (03.07.2015)
Cu
prilejul "Colocviilor Brâncuşi", desfăşurate la Târgu-Jiu în zilele de
21, respectiv 22 februarie 2015, organizate de către Centrul de
Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi", mi-a fost
conferit titlul onorific de AMBASADOR AL LUI BRÂNCUŞI, cu menţiunea
"Pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării
ştiinţifice a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi", titlu care mă
onorează şi mă încurajează în cercetările mele.
Acest studiu deja a văzut lumina tiparului în revista de cultură
"Confesiuni" (nr. 17/mai 2014, suplimentul "Brâncuşi", pag. 5 - 6) sub titlul "Brâncuşi, codul lui Dumnezeu şi cheia
creaţiei"; revista amintită poate fi citită gratuit pe site-ul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare "Constantin Brâncuşi" Târgu-Jiu.
Completare efectuată la data de 31.12.2015: teoria a apărut şi în ediţia din decembrie 2015 a revistei "Convorbiri Literare" – nr. 12 (240), pp.177 – 180.
Note
*1 Vincenzo BIANCHI, Adrian GORUN, Ion DEACONESCU, Costin CREȚU, Constantin BARBU, Brâncuşi, Marea operă, antologie şi ediţie, Ed. Spectre, Paris, 2011, p. 214
*2 Basarab NICOLESCU, "Brâncuşi şi Gurdjieff (II)", în Convorbiri Literare, nr. 3/aprilie 2011, p. 24
*3 Petre PANDREA, Brâncuşi: Pravila de la Craiova; etica lui Brâncuşi, Ed. Vremea, Bucureşti, 2010, p. 132
*4 V.G. PALEOLOG, C. Brâncuşi (Atingând un nou plan al realităţii), Fundaţia – Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008, p. 89
*5 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 89
*6 V.G. PALEOLOG, op. cit., p. 89
*7 Sorana GEORGESCU-GORJAN, Aşa grăit-a = Ainsi parlait = Thus spoke Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p. 49
*8 Doina LEMNY, Cristian-Robert VELESCU, Brâncuşi inedit: însemnări şi corespondenţă românească , Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 39
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu